Concursul Naţional de Chimie pentru clasa a VII-a
"Raluca Rîpan"

Ediţia a XIII-a
Arad, 8-11 iunie 2017

Cine a fost acad. Raluca Rîpan?

Raluca Rîpan s-a născut la Iaşi, pe data de 27 iunie 1894, într-o familie modestă. Tătăl său, Constantin Rîpan (născut în Huşi), a fost inspector C.F.R. Mama sa, Smaranda Rîpan (născută tot în Huşi), era absolventa unei şcoli profesionale de lenjerie şi croitorie.

Raluca Rîpan a parcurs studiile primare, gimnaziale şi liceale în oraşul natal Iaşi. Terminând liceul, Raluca Rîpan s-a înscris la secţia de chimie a Facultăţii de ştiinţe din cadrul Universităţii din Iaşi.

Ca studentă, ea a fost sârguincioasă, disciplinată şi perseverentă, atât prin prezenţa la cursuri, dar şi prin studiul individual. Raluca Rîpan a depus o muncă stăruitoare în lucrările de laborator. În plus, profesorii cu care a învăat şi cu ajutorul cărora s-a format în cariera sa sunt personalităţi marcante din istoria învăţământului chimic, care merită să fie evocaţi: Petru Poni, Neculai Costăchescu, Anastasie Obregia, iar la Cluj cu Adrian Ostrogovici, Gheorghe Spacu şi Emil Racoviţă.

Datorită rezultatelor foarte bune pe care le-a obţinut în facultate, Raluca Rîpan a devenit preparator, la secţia de chimie minerală. In continuare, Raluca Rîpan a fost avansată asistentă la Laboratorul de chimie fizică al Facultăţii de ştiinţe a Universităţii din Iaşi, în anul 1920, iar apoi, în acelaşi an, s-a transferat ca şef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică al Facultăţii de ştiinţe a Universităţii din Cluj, pentru a-şi definitiva teza de doctorat.

În anul 1922 a susţinut la Universitatea din Cluj teza de doctorat intitulată "Aminele duble corespunzând sulfaţilor dubli din seria magneziană", în faţa unei comisii formată din profesorii Gheorghe Spacu, Adrian Ostrogovici şi Dan Rădulescu. Raluca Ripan a obţinut "doctoratul în chimie anorganică", cu menţiunea "Summa cum laude", devenind prima femeie din România doctor în ştiinţe chimice.

Din anul 1925 Raluca Rîpan a devenit conferenţiar suplinitor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, unde a ţinut un curs de chimie analitică.

La 1 iulie 1930 a fost abilitată docentă în chimie, specialitatea chimie analitică, la Facultatea de ştiinţe din Cluj, pe baza rezultatelor pozitive obţinute la examenele date în conformitate cu legea învăţământului superior de atunci.

Raluca Rîpan a îndeplinit şi funcţiile de şef de catedră la catedra de chimie anorganică şi analitică şi cea de decan (1948-1953) al Facultăţii de Chimie a Universităţii din Cluj, înfiinţate, în urma reformei învăţământului din 1948, dovedind remarcabile calităţi organizatorice şi gospodăreşti, o deosebită grijă pentru desfăşurarea procesului didactic, instructiv-educativ şi a cercetării ştiinţifice, precum şi pentru viaţa studenţilor şi îndrumarea lor cât mai temeinică pentru viitoarea lor profesiune.

În anul 1948 a fost aleasă membru titular al Academiei Republicii Populare Române, motivarea acordării acestui înalt titlu ştiinţific fiind făcută de către academician Coriolan Drăgulescu, devenind astfel "prima femeie academician din ţara noastră". În această calitate, Raluca Rîpan s-a preocupat de a crea condiţiile unei munci ştiinţifice de mari proporţii, de a organiza şi îndruma cercetarea ştiinţifică.

Odată cu înfiinţarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format din cadre didactice de la ambele Universităţi "V. Babeş" şi "J. Bolyai", condus de academician Raluca Rîpan. De remarcat meritul deplin în înfiinţarea Institutului de chimie (1951, pe trei secţii : chimia anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări ştiinţifice privind "proprietăţile combinaţiilor complexe ale metalelor rare"; "înnobilarea caolinului de Aghireş" ; "urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă" ; "recuperarea aurului de pe deşeuri de sticlă" ; "determinarea şi dozarea aurului, seleniului şi telurului din minereuri, din compuşi complecşi" ; "concentrarea minereului de fier de la Căpuş".

Acad. Raluca Rîpan şi colectivele îndrumate şi coordonate de dânsa au obţinut numeroase "certificate de autor" şi titluri de "inventator". Astfel, în anul 1967 "Oficiul de stat pentru invenţii" a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Rîpan şi chimiştilor Ignat Eger şi Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenţia "Procedeu de obţinere a uraniului din minereuri". Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan şi chimistului Nicolae Pascu pentru invenţia "Procedeu de mărire a flotabilităţii minereurilor". În anul 1968 în colaborare cu chimiştii Ioan Todoruţ şi Alexandru Botar a elaborat "Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere", iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenţia "Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj şi procedeu pentru obţinerea acestuia".

S-a stins din viaţă în 5 decembrie 1972 la Cluj-Napoca, lăsând în urmă peste 80 de lucrări publicate şi numeroasele brevete de invenţie.

Surse:
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Raluca_Ripan
- http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/raluca-ripan-femeie-aleasa-membru-titular-academiei-romane-1_527cb2ccc7b855ff56cf83ec/index.html



Înapoi:

      Prima pagină

Noutăţi:

Au fost afişate premiile obţinute la Concursul de chimie "Raluca Rîpan"

Au fost afişate subiectele şi baremele de la etapa naţională a Concursului de chimie "Raluca Rîpan"